Mucenici ca la bunici-targ

Ediţia a XXXVII-a a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti



“Mucenici ca la Bunici”



Pentru ediţia din perioada 5-6 martie 2011 vă asteptă la atelierul gastronomic - "Mucenici ca la Bunici, moldovenesti" - doamna Gabriela Mateiuc din Sat Tocileni, Comuna Stăuceni, Botoşani.



“Coca se face ca la cozonac cu făină, ouă de la ţară de la noi din sat cu lapte, drojdie si se lasă să crească, se modelează coca in doua fitile se împletesc şi se formează un 8. Acestea se pun la dospitor ăa creasăa puţin, după care se coc, se insiropează cu miere şi se pune multă nucă.”, dezvaluie doamna Mateiuc secretul prepararii mucenicilor moldovenşti.



Pentru a fi siguri că veti gusta asemenea bunătati, puteţi face comenzi la adresa email: panmoris1992@yahoo.com. Comenzile vor fi ridicate sâmbată sau duminică din Parcul Acadmeiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice iar pretul este de 3 lei bucata (100g). De asemenea, mucenicii pot fi cumparaţi direct din târg alături de multe alte bunătăţi din toate zonele ţării



Nu trebuie să uităm faptul ca pe 9 martie este ziua bărbaţilor si se vor găsi la targ diverse sortimente de vinuri - albe, rosii, roze



Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41, să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana.



La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de trandafir, zmeură, coacăze, mure, afine şi şerbet, mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din Constanţa. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de „agricultura ecologică” şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.



Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune în stil tradiţional. Dacă încă nu v-am convins, vă invităm să învăţaţi sa faceţi Kurtoş Kolaci, ciocolata de casă sau halviţa.



Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea.

Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti", pe site-ul www.media-link-business.ro şi www.1business.ro

Targ de martisor

Martisoare, martisoare!
Vine primavara! Cine nu crede sa se uite pe fereastra!
De fapt... mai bine in calendar.
Sau si mai bine sa faca o vizita la targul de la Curtea Veche! In 26 si 27 februarie!
Stocul de saniute a fost dat retur (din prea mult zel!) asa ca au mai ramas doar... MARTISOARE, MARTISOARE!

Cel mai lung snur de martisor-Targ

Cel mai lung şnur ţărănesc la târgul din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Pentru 2 zile cel mai vechi mărţişor din BUCUREŞTI oaspete la Agronomie
Mesaje de primăvară pentru cei dragi puteţi alege de la peste 30 de creatori, meşteri populari
Preparate româneşti naturale din carne, lapte, dulciuri, legume si fructe la unicul târg săptămânal din Bucureşti


In perioada 26-27 februarie 2011 vă invitam la o ediţie specială dedicată Mărţişorului, o armonie a creaţiei ancestrale din moşi strămoşi din toate zonele ţării, la ASAS. Aici, meşterii creatori ne vor uimi cu măiestrirea lor iar dumneavoastră, cei care ne veţi trece pragul la acest sfârşit de săptămâna veţi putea alege pentru soţii, iubite, prietene sau copii cele mai simbolice mesaje de iubire de la cei peste 30 de creatori populari.

Fiecare ediţie a târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole are o temă şi de data aceasta vă invităm la vestirea primăverii - SIMFONIA Mărţişorului.

Ce spune tradiţia populară despre Mărţişor

“Mărţişor –denumire populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicat zeului Mars şi planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramureş,centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei). După unele tradiţii mărţişorul, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Întrucât mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, zeiţă maternă, lunară şi echinocţială, care poate afirma cu certitudine autonomia şi vechimea multimilenară a obiceiului. De la români şi aromâni obiceiul mărţişorului a fost preluat şi alte popoare din centrul şi sud-estul Europei. La început, după cum am aflat din legenda Babei Dochia era un fir de lână alb şi unul negru şi se făceau cadou în ziua din luna martie,la sf. sec al XIX-lea mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi fără deosebite de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie. Mărţişor de care se agăţa o monedă metalică de argint sau uneori, de aur şi era prins la mănă sau la gât. El era scos, în raport de zona etnografică la o anumită sărbătoare a primăverii (Mucenici, Florii, Paşti, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar,trandafir, păducel, vişin, zarzăr, cireş etc.) şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea ca purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi” ne precizează Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an”.

Legenda flăcăului ce a salvat Soarele

Aşa cum încep toate legendele a fost odată ca niciodată când Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia să coboare pe pământ, şi unde un dragon l-a urmărit şi la aruncat în beci. Păsările nu mai cântau şi glasuri de copii nu se mai auzeau. Până când un tânăr curajos a decis să coboare în beci si să salveze Soarele şi după o călătorie ce a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. La sfârşitul ultimului anotimp a găsit castelul unde era întemniţat Soarele şi s-a luptat cu dragonul până l-a învins, eliberând Soarele făcând pe toată lumea fericită, natura a reînviat, oamenii au început sa zâmbească din nou, iar flăcăul nu a mai văzut primăvara venind. Slăbit şi rănit, zăpada se topea, flori albe ghiocei, mesagerii primăverii răsăreau, iar stropi de sânge s-a scurs pe zăpada imaculată, de atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi unul roşu. De aici la începutul lunii martie, bărbaţii, oferă mărţişor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos, simbolul bravului tânăr ce a eliberat Soarele. Albul simbolizează puritate, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara.

Primele dovezi în arheologie

În multe săpături arheologice din România se spune că s-au găsit mărţişoare cu o vechime de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rău vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi purtate la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica înţelepciunii bărbatului. Astfel şnurul reprezintă permanenta mişcare a materiei, schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi negru au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nunta şi înmormântare.

„Mărţisor este pe de o parte obiectul(şnurul alb, roşu plus figurina), pe de alta este denumirea populară a lunii martie.
Iniţial mărţişorul era un şnur împletit dintr-un fir alb (albul zăpezii, puritatea)şi unul roşu (căldura solară), mai târziu la acesta s-a ataşat o monedă( perforată, argint sau aur, prin care se petrecea şnurul)-ce simboliza matricea feminină - toate elementele(şnurul, moneda), trimiţând la ideea de revigorarea naturii, fiinţei umane în fiecare primăvară, de fertilitate.
La început mărţisoarele se ofereau de cei mari copiilor(fete, băieţi), în dimineaţa zilei de 1 martie , la răsăritul soarelui, se purtau 9 zile după care de regulă se atârnau de crengile pomilor fructiferi pentru a stimula rodirea acestora în anul respectiv. Fetele care primeau şnurul alb-roşu cu o monedă, se spune că puteau să-şi cumpere caş primăvara şi consumându-l vor avea faţa albă toată vara (să nu fie arse de soare). Altele aruncau mărţisoarele spre soare, închinându-le soarelui, spre a invoca bunăvoinţa acestuia să nu le ardă faţa(Sfinte soare!, Sfinte Soare,!Îţi dăruiesc mărţişoare! Eu îţi dau negreţele, Tu îmi dai albeţele!) .
În mediul orăşenesc banul iniţial a fost înlocuit cu diferite figurine miniaturale, unele cu valoare simbolică, buburuza, trifoiul cu 4 foi, cifre, fluturele, coşarul, balanţa, inimioară, ghiocelul, diferite alte flori, sacsia cu flori(valoare apotropaică)etc. şi mărţişorul este în general aşteptat de fete din partea simpatizanţilor.

”Bucureştenii care doresc să ofere persoanelor dragi un mărţişor autentic, românesc au de unde alege, de la mărţişoare de diferite forme şi dimensiuni, până la felicitări realizate manual. De la coşuleţe cu flori, la mărţişoare care pot fi purtate la gât sau în piept, vizitatorii târgului pot alege cadouri tradiţionale, pentru a întâmpina primăvara în stilul popular. Zeci de mărţişoare cu mesaje şi simboluri vă aşteaptă în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole, realizate într-o gamă cromatică variată, predominante fiind roşul, galbenul, verdele. Şnurul de mărţişor îl veţi găsi si la preparatele din toate zonele ţării, vin să vestească primăvară şi să ne dea energie pentru luna Mărţişor” vă face invitaţia Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.

Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41 să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana.

La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de trandafir, zmeură, coacăze, mure, afine şi şerbet, mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din Constanţa. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de „agricultura ecologică” şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.

Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune şi să petreceri sărbători în stil tradiţional. Dacă încă nu v-am convins, vă invităm să învăţaţi sa faceţi Kurtoş Kolaci, ciocolata de casă sau halviţa. Va aşteptăm în fiecare sâmbătă şi duminică la o lecţie deschisă pentru cunoaştere, o lecţie tematică pentru pregătirea didactică.


Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea. De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaţi sa ne deseneze "cum vad ei târgul", iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, despre pomicultura sau despre creşterea animalelor.

Folclor (2)

Folclor- Studiu....de dragobete(2)

Cazul1:
Frumoasa vecina noastra,
Scoate capul pe fereastra.
Sa vad chip frumos,
Drag si luminos

Au! inima mea...

Ei, de la versul asta bagam de seama cum incidenta bolilor de inima creste brusc si ne plaseaza pe un loc fruntas.
Se recomanda ceaiul de paducel si o vizita la medic, unde:
"Ce-ai vazut, Ionel la Marioara,
De ti-a pus pe flacari inimioara?"

...dupa un examen medical amanuntit se constata ca o mai slaba vedere poate avea efecte benefice asupra sanatatii inimii!

Cazul 2:
Cine bate seara la fereastra mea?
Eu sunt draga, Marioara, nu te speria!

Cine bate seara, la oblonul meu?
Eu sunt, draga Marioara, eu, Ionel al tau!

Si uite asa au disparut obloanele si au aparut termopanele, de poti sa bati in ele pana ti se uraste.
Dar si Fat-frumos a schimbat tactica! Deci:
Ti-am dat beep.
Ca sunt voinic!
Si sa stii
Nu-ti cer nimic!

Si l-a inghitit balaurul!
Iar Fat- frumos, din burta balaurului, zise:"Pai, asa ne fu vorba, mai balaure?" Atunci balaurul, cuprins de remuscari, il dadu afara, de doua ori mai frumos si mai voinic ca inainte. Ba inca il si ridica sa ajunga pana la fereasta Cosanzenei.
Si de aici, timpul s-a oprit....

Ceas de poveste

Ansamblu ceas si acuarela pe lemn, lacuita.
Dim aprox.25x20cm

Folclor ...

Folclor... Studiu de caz....

1.Marie si Marioara
Ia un par de ma omoara!
Parul sa fie de soc
Sa nu ma omori de tot

Care-va-sa-zica: omara-ma, tu, da' nu asa...oricum.Ca ma paste curiozitatea sa experimentez un NDE da' imi lasai curajul acasa. Si daca n-o iesi din prima, macar pun si eu de un concediu medical. Si o sa stam ,Marie, amandoi sub supraveghere: eu la domicil'(c-asa-i la medical acusi), tu, la racoare pentru tentativa!
Aferim, baiete, ca viteaz mai esti!

2. De-o vrea mandra de n-o vrea,
Deseara ma duc la ea!
Obosit si plin de apa,
Ma duc la ea ca mi-e draga!

Asta e cu traditie si recidiva. Ca a mai fost un caz, unu'...Lapusneanu... care o tinea una si buna ca: daca nu ma vreti, eu va vreau.
Doamna soata sa, n-a inteles prea bine ce a vrut sa spuna.... Si pe atunci nu erau nici dusuri... Asa ca i-a facut o supa condimentata cu putina soricioaica.
Sau de la vin i s-a tras?
Ce mai conteaza! Inca o dusca!

Ce vremuri! Ce apucaturi!

Chelarul beciului
(Nota: Chelarul vine de la chei nu de la aceea ca beciul ramane cam "chel de vin" dupa vizita)
Acuarela pe lemn, lacuita
Dim. aprox. 22x15