Inger cu aripa de imprumut
Acuarela pe lemn, lacuita, cu aplicatii metalice.
Dim. aprox.20x9cm
Pret 75lei
Hello world!
Acum 4 luni
joi, 28 aprilie 2011
Inger cu aripa de imprumut
Pentru ca aripile lui cresteau asa de greu ingerul se hotari sa-si faca singur aripi. Era inainte de Icar...
Inger cu aripa de imprumut
Acuarela pe lemn, lacuita, cu aplicatii metalice.
Dim. aprox.20x9cm
Pret 75lei
Inger cu aripa de imprumut
Acuarela pe lemn, lacuita, cu aplicatii metalice.
Dim. aprox.20x9cm
Pret 75lei
De timp liber
Timp liber de aveţi în Saptămână luminată, 30 aprilie si 1 mai 2011,
Sunteti asteptati la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din Parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice - editia a 45-a
Sunteţi aşteptaţi să-l petreceţi cu:
Cu toţii sunteţi aşteptaţi să împodobiţi Armindeniul şi să celebrăm “ziua pelinului”
Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Şi vineri e sărbătoare în ortodoxie, Izvorul Tămăduirii , iar luni este cunoscută în lumea satului ca Paştele Blajinilor.( În Obiceiuri Populare de peste an, Ion Ghinoiu notează “paştele Blajinilor, sărbătoare populară, obicei în ziua de luni după Duminica Tomii. ...Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşi”) .
De 1 mai sunteţi aşteptaţi cu muzică populară maramureşeană. oltenească, moldovenească în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice.
Ce e Arminden?
În ziua de Armindeni (1 mai) se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se mănâncă caş proaspăt se bea pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.
"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)
Marcel Olinescu explica în “Mitologia românească “...încât creştinii în amintirea acestei minuni, au luat obiceiul ca în ziua de 1 mai să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei. Armindenul se lasă înaintea casei, până ce se macină grâul nou şi când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, atunci se taie şi se aprinde cuptorul cu el.”
“Sarbatoarea de Armindeni - in calendarul traditional, prima zi a lunii mai, cunoscuta in popor drept Armindeni, este incarcata de ritualuri, credinte si semnificatii arhaice. Tot in ziua de Armindeni se pun la porti ramurele verzi, care sa atraga belsugul. La poarta fiecarei case sunt asezate ramuri verzi de mesteacan. Aceste ramuri vor fi arse in primul cuptor de paine, pentru ca piinea casei sa fie mereu rumena si gustoasa. Se crede, de pilda, ca daca ziua de Armindeni va fi ploioasa, este un indiciu ca recolta de porumb va fi buna. De aici si zicala ce spune: „De ploua in mai, avem malai”. Armindeni se considera ca este ziua cea mai potrivita pentru recoltarea unor plante medicinale, de pilda a pelinului. Despre planta amara culeasa in acesta zi se crede ca, adaugata in bautura celor foarte amatori de licori bahice, ii va lecui de acest viciu. Calitati terapeutice si chiar de intinerire sint atribuite in popor si picaturilor de roua cu care se obisnuieste ca oamenii sa-si spele fata in dimineata de Armindeni. In calendarul agrar, aceasta este ziua potrivita pentru semanarea pepenilor, castravetilor, fasolelor, iar alte semanaturi nu se fac de Armindeni. Cei care au vii obisnuiesc sa se odihneasca de Armindeni, chiar daca nu este o sarbatoare religioasa, din credinta ca astfel reusesc sa fereasca de grindina culturile”, menţionează Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an.
Luna Mai indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină si piatra. Pe ogoare, în livezi, grădini si podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisăcile dau randament maxim. Sărbătorile populare din luna Mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) şi mai numeroase cu data mobila (Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primăverii.
Numita şi “ziua pelinului” sau “ziua beţivilor”, 1 Mai semnifica în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania, Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Vă aşteptăm să împodobiţi Armindeniul
“Am aflat că Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curaţat de crengi pâna aproapede vârf si împodobit cu flori si spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fata casei, unde se va lasa pâna la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. Am rugat producătorii să ne aducă o ramură verde şi vă aşteptăm să îl împodobim acum la început de primăvară, să ne punem o dorinţă în aceste zile frumoase, când vara e foarte aproape şi celebrăm intrarea în luna FLORAR. Vom folosi această ramură la realizarea pâinii la ţest când va se va realiza noua recoltă de grâu în Scărişoara, judeţul Olt.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.
Vă aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti” în perioada 30 aprilie – 1 mai, ca să vă puneţi o dorinţă şi să împodobiţi Armindeniul. Ramura verde va fi păstrată până la noua recoltă.
Sunteti asteptati la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din Parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice - editia a 45-a
Sunteţi aşteptaţi să-l petreceţi cu:
Cu toţii sunteţi aşteptaţi să împodobiţi Armindeniul şi să celebrăm “ziua pelinului”
Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Şi vineri e sărbătoare în ortodoxie, Izvorul Tămăduirii , iar luni este cunoscută în lumea satului ca Paştele Blajinilor.( În Obiceiuri Populare de peste an, Ion Ghinoiu notează “paştele Blajinilor, sărbătoare populară, obicei în ziua de luni după Duminica Tomii. ...Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşi”) .
De 1 mai sunteţi aşteptaţi cu muzică populară maramureşeană. oltenească, moldovenească în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice.
Ce e Arminden?
În ziua de Armindeni (1 mai) se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se mănâncă caş proaspăt se bea pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.
"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)
Marcel Olinescu explica în “Mitologia românească “...încât creştinii în amintirea acestei minuni, au luat obiceiul ca în ziua de 1 mai să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei. Armindenul se lasă înaintea casei, până ce se macină grâul nou şi când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, atunci se taie şi se aprinde cuptorul cu el.”
“Sarbatoarea de Armindeni - in calendarul traditional, prima zi a lunii mai, cunoscuta in popor drept Armindeni, este incarcata de ritualuri, credinte si semnificatii arhaice. Tot in ziua de Armindeni se pun la porti ramurele verzi, care sa atraga belsugul. La poarta fiecarei case sunt asezate ramuri verzi de mesteacan. Aceste ramuri vor fi arse in primul cuptor de paine, pentru ca piinea casei sa fie mereu rumena si gustoasa. Se crede, de pilda, ca daca ziua de Armindeni va fi ploioasa, este un indiciu ca recolta de porumb va fi buna. De aici si zicala ce spune: „De ploua in mai, avem malai”. Armindeni se considera ca este ziua cea mai potrivita pentru recoltarea unor plante medicinale, de pilda a pelinului. Despre planta amara culeasa in acesta zi se crede ca, adaugata in bautura celor foarte amatori de licori bahice, ii va lecui de acest viciu. Calitati terapeutice si chiar de intinerire sint atribuite in popor si picaturilor de roua cu care se obisnuieste ca oamenii sa-si spele fata in dimineata de Armindeni. In calendarul agrar, aceasta este ziua potrivita pentru semanarea pepenilor, castravetilor, fasolelor, iar alte semanaturi nu se fac de Armindeni. Cei care au vii obisnuiesc sa se odihneasca de Armindeni, chiar daca nu este o sarbatoare religioasa, din credinta ca astfel reusesc sa fereasca de grindina culturile”, menţionează Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an.
Luna Mai indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină si piatra. Pe ogoare, în livezi, grădini si podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisăcile dau randament maxim. Sărbătorile populare din luna Mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) şi mai numeroase cu data mobila (Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primăverii.
Numita şi “ziua pelinului” sau “ziua beţivilor”, 1 Mai semnifica în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania, Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Vă aşteptăm să împodobiţi Armindeniul
“Am aflat că Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curaţat de crengi pâna aproapede vârf si împodobit cu flori si spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fata casei, unde se va lasa pâna la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. Am rugat producătorii să ne aducă o ramură verde şi vă aşteptăm să îl împodobim acum la început de primăvară, să ne punem o dorinţă în aceste zile frumoase, când vara e foarte aproape şi celebrăm intrarea în luna FLORAR. Vom folosi această ramură la realizarea pâinii la ţest când va se va realiza noua recoltă de grâu în Scărişoara, judeţul Olt.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.
Vă aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti” în perioada 30 aprilie – 1 mai, ca să vă puneţi o dorinţă şi să împodobiţi Armindeniul. Ramura verde va fi păstrată până la noua recoltă.
marți, 12 aprilie 2011
Vin Floriile.....
Vin Floriile cu targ si targul cu vreme buna!
(tragem nadejde)
Targul de Florii la Palatul Sutu pe 16 si 17 aprilie!
vineri, 25 martie 2011
Ziua Cucului
La cea de a 40-a ediţie a Târgului Naţional al Produselor Tradiţionale de la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice din perioada 25-27 martie va asteapta la:
· Celebrarea Bunei Vestiri - Dezlegare la peşte pentru cei ce au ţinut post, de vineri puteţi alege păstrăv prăjit sau afumat, peşte (crap pescuit de pe braţul Crişan/ scrumbie) la grătar
· Celebrarea Zilei Cucului – „Cucule, pasăre sură!” cu un specialist al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, o lecţie a naturii sâmbătă de la ora 11. Primul cântec al cucului, care corespunde aproximativ cu echinocţiul de primăvara, este marcat in Calendarul popular de Ziua Cucului, 25 martie (Blagoveştenia sau Buna Vestire in Calendarul creştin). După trei luni de cântat neîntrerupt, el se opreşte brusc pe 24 iunie, in perioada solstiţiului de vara.
· A III-a ediţie a Concursului Cel Mai Bun Degustător de Miere - pentru amatori, sâmbăta 12 martie, ora 12.00
· Sâmbătă şi duminică lecţia de biologie – „Dincolo de graţia şi ţinuta delicată minunatul toporaş este un dar al naturii şi un ajutor preţios pentru om” prezentată de doamna biolog Irina Mustea Stanca
· multe produse inedite de post – pâine la test, peşti şi curcani din aluat de pâine de post, prăjituri de post: foi cu bulion umplute cu gem de caise, prăjitura cu morcov, cu praf de cacao
Buna Vestire – despre sărbătoare si obiceiuri româneşti
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe data de 25 martie Buna Vestire sau Blagoveştenia, sărbătoare dedicată Maicii Domnului. Buna Vestire sau popular Blagoveştenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Buna-Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta. Buna-Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului.
Cucul este o apariţie misterioasă în peisajul cotidian (vine si pleacă, prin migraţie, începe şi înceteaza să cânte (25 martie/24 iunie) la date bine precizate în timp). Astfel, cucul a devenit o pasăre-oracol, implicată in destinul oamenilor; prin locul unde stă, când cântă, de câte ori cântă, când este auzit prima oară etc., el prevesteşte norocul, bogaţia, sărăcia, sănătatea, căsătoria. Amintirea funcţiei sale de orologiu calendaristic este păstrată astăzi de numele ceasurilor cu cuc, cunoscute orologii ale timpului diurn.
Iată principale, datini, obiceiuri, traditii si superstiti ale zilei de Bunavestire - Ion Ghinoiu “Obiceiuri populare de peste an”
- Este ziua în care se spune că va cânta pentru prima data cucul, cel care vesteşte lucruri importante in viaţa omului, el fiind perceput ca o pasare cu stramoş mitic, cu puternic substrat erotic şi ce care anunţă venirea primaverii
- Se spune ca cel care aude cântecul cucului, dacă numără de câte ori cânta, va şti câţi ani mai are de trăit.
- Fetele şi băieţii necăsătoriţi, pot întreba cucul în cât timp se vor căsătorii. “Cucule voinicule/ Câţi ani imi vei da/ pan’ m-oi însura (mărita)?” Daca acesta tace, inseamna că va fi repede, dar dacă începe să cânte, trebuie să numeri de câte ori cântă ca să vezi în câţi ani te căsătoreşti
- Este bine să ai in aceasta zi bani in buzunar, să fii îmbracat în haine curate, pentru a te găsi aşa cântatul cucului, căci dacă te prinde cântatul altfel, nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul.
- Nu este bine ca să te prindă cântatul cucului cu stomacul gol şi nici nu este bine să auzi cântecul venind din spate sau din partea ta stanga, căci înseamna că aduce veşti proaste.
- nu ai voie sa te cerţi că este mare păcat, iar cine se cearta în această zi, va avea necazuri tot anul
- pentru ca roadele să fie bogate in livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică
- nu se pun ouă sub closca fiindca puii vor işi cu câte doua capete şi patru picioare
- ouale ouate in ziua de Bunavestire se spune ca nu sunt bune de mâncat
- este bine să se puna sare şi pâine pe pragul uşi, pentru a aduce linişte în casă şi a da hrana îngerilor
- se face foc in livadă ca să se dezmorţească pomii
- se fac focuri mari cu toate lucrurile de prisos adunate de prin case, şi focurile durează pănă în zori.
- casele şi lucrurile sa afumă pentru a alunga blestemele si gândurile negre.
- se topeşte zăpada şi cu apa obţinută se spală pe cap, căci se spune ca vei fi aparat de toate răcelile iar durerile o sa-ţi treacă ca şi luate cu mâna
- daca ziua de Bunavestire este o zi cu ceata, primavara va fi calduroasă.
- se spune ca aşa cum este ziua de Bunavestire, asa va fi şi în ziua de Paşti.
- pescarii nu trebuie sa arunce în această zi mămăliga la peşti, căci vor muri peştii.
- este bine să mânănci peşte ca să fii sănătos şi vioi ca peştele în apă.
Obiceiul din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov pe aleile ASAS
Pentru ca Sărbătoarea Cucilor este un eveniment deosebit in comuna Brăneşti, la acest sfârşit de săptămână, tineri deghizaţi în cuci vor aduce cea mai importantă manifestare artistică populară care transformă Brăneştiul într-un adevărat spectacol popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi cucoaice şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” şi “pentru a avea sănătate ”.
Tradiţia spune că de Buna Vestire este dezlegare la peşte, motiv pentru care vă aşteptăm să fiţi alături de noi, la ASAS să vă bucuraţi de preparate pe baza de peşte în acest sfârşit de săptămână, de vineri 25 martie până duminică, 27 martie.
· Celebrarea Bunei Vestiri - Dezlegare la peşte pentru cei ce au ţinut post, de vineri puteţi alege păstrăv prăjit sau afumat, peşte (crap pescuit de pe braţul Crişan/ scrumbie) la grătar
· Celebrarea Zilei Cucului – „Cucule, pasăre sură!” cu un specialist al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, o lecţie a naturii sâmbătă de la ora 11. Primul cântec al cucului, care corespunde aproximativ cu echinocţiul de primăvara, este marcat in Calendarul popular de Ziua Cucului, 25 martie (Blagoveştenia sau Buna Vestire in Calendarul creştin). După trei luni de cântat neîntrerupt, el se opreşte brusc pe 24 iunie, in perioada solstiţiului de vara.
· A III-a ediţie a Concursului Cel Mai Bun Degustător de Miere - pentru amatori, sâmbăta 12 martie, ora 12.00
· Sâmbătă şi duminică lecţia de biologie – „Dincolo de graţia şi ţinuta delicată minunatul toporaş este un dar al naturii şi un ajutor preţios pentru om” prezentată de doamna biolog Irina Mustea Stanca
· multe produse inedite de post – pâine la test, peşti şi curcani din aluat de pâine de post, prăjituri de post: foi cu bulion umplute cu gem de caise, prăjitura cu morcov, cu praf de cacao
Buna Vestire – despre sărbătoare si obiceiuri româneşti
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe data de 25 martie Buna Vestire sau Blagoveştenia, sărbătoare dedicată Maicii Domnului. Buna Vestire sau popular Blagoveştenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Buna-Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta. Buna-Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului.
Cucul este o apariţie misterioasă în peisajul cotidian (vine si pleacă, prin migraţie, începe şi înceteaza să cânte (25 martie/24 iunie) la date bine precizate în timp). Astfel, cucul a devenit o pasăre-oracol, implicată in destinul oamenilor; prin locul unde stă, când cântă, de câte ori cântă, când este auzit prima oară etc., el prevesteşte norocul, bogaţia, sărăcia, sănătatea, căsătoria. Amintirea funcţiei sale de orologiu calendaristic este păstrată astăzi de numele ceasurilor cu cuc, cunoscute orologii ale timpului diurn.
Iată principale, datini, obiceiuri, traditii si superstiti ale zilei de Bunavestire - Ion Ghinoiu “Obiceiuri populare de peste an”
- Este ziua în care se spune că va cânta pentru prima data cucul, cel care vesteşte lucruri importante in viaţa omului, el fiind perceput ca o pasare cu stramoş mitic, cu puternic substrat erotic şi ce care anunţă venirea primaverii
- Se spune ca cel care aude cântecul cucului, dacă numără de câte ori cânta, va şti câţi ani mai are de trăit.
- Fetele şi băieţii necăsătoriţi, pot întreba cucul în cât timp se vor căsătorii. “Cucule voinicule/ Câţi ani imi vei da/ pan’ m-oi însura (mărita)?” Daca acesta tace, inseamna că va fi repede, dar dacă începe să cânte, trebuie să numeri de câte ori cântă ca să vezi în câţi ani te căsătoreşti
- Este bine să ai in aceasta zi bani in buzunar, să fii îmbracat în haine curate, pentru a te găsi aşa cântatul cucului, căci dacă te prinde cântatul altfel, nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul.
- Nu este bine ca să te prindă cântatul cucului cu stomacul gol şi nici nu este bine să auzi cântecul venind din spate sau din partea ta stanga, căci înseamna că aduce veşti proaste.
- nu ai voie sa te cerţi că este mare păcat, iar cine se cearta în această zi, va avea necazuri tot anul
- pentru ca roadele să fie bogate in livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică
- nu se pun ouă sub closca fiindca puii vor işi cu câte doua capete şi patru picioare
- ouale ouate in ziua de Bunavestire se spune ca nu sunt bune de mâncat
- este bine să se puna sare şi pâine pe pragul uşi, pentru a aduce linişte în casă şi a da hrana îngerilor
- se face foc in livadă ca să se dezmorţească pomii
- se fac focuri mari cu toate lucrurile de prisos adunate de prin case, şi focurile durează pănă în zori.
- casele şi lucrurile sa afumă pentru a alunga blestemele si gândurile negre.
- se topeşte zăpada şi cu apa obţinută se spală pe cap, căci se spune ca vei fi aparat de toate răcelile iar durerile o sa-ţi treacă ca şi luate cu mâna
- daca ziua de Bunavestire este o zi cu ceata, primavara va fi calduroasă.
- se spune ca aşa cum este ziua de Bunavestire, asa va fi şi în ziua de Paşti.
- pescarii nu trebuie sa arunce în această zi mămăliga la peşti, căci vor muri peştii.
- este bine să mânănci peşte ca să fii sănătos şi vioi ca peştele în apă.
Obiceiul din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov pe aleile ASAS
Pentru ca Sărbătoarea Cucilor este un eveniment deosebit in comuna Brăneşti, la acest sfârşit de săptămână, tineri deghizaţi în cuci vor aduce cea mai importantă manifestare artistică populară care transformă Brăneştiul într-un adevărat spectacol popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi cucoaice şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” şi “pentru a avea sănătate ”.
Tradiţia spune că de Buna Vestire este dezlegare la peşte, motiv pentru care vă aşteptăm să fiţi alături de noi, la ASAS să vă bucuraţi de preparate pe baza de peşte în acest sfârşit de săptămână, de vineri 25 martie până duminică, 27 martie.
vineri, 18 martie 2011
File de poveste (2)
- Hai! Cine mai vrea sa cumpere? Avem la oferta orele 3 si 4 dupa amiaza! Poftiti, apropiati-va! Pot fi niste ore foarte placute: un pui de somn, o plimbare prin parc.... Cine mai doreste?..., isi striga vanzatorul de timp oferta.
" Cine m-o fi pus sa iau orele astea! Nu plac nimanui. Trafic aglomerat, sefi nervosi, cozi in magazine... Tie ce-ti pasa!" - il bombani pe Cantaret care dormea dus, in timp ce secundarul, in trecere face sa-i vibreze usor corzile viorii.
Vanzatorul de timp si Cantaretul
Ansamblu din doua piese- acuarela lacuita pe lemn cu aplicatii metalice
Dim aprox. 22x24cm (22x12xm)
" Cine m-o fi pus sa iau orele astea! Nu plac nimanui. Trafic aglomerat, sefi nervosi, cozi in magazine... Tie ce-ti pasa!" - il bombani pe Cantaret care dormea dus, in timp ce secundarul, in trecere face sa-i vibreze usor corzile viorii.
Vanzatorul de timp si Cantaretul
Ansamblu din doua piese- acuarela lacuita pe lemn cu aplicatii metalice
Dim aprox. 22x24cm (22x12xm)
duminică, 13 martie 2011
duminică, 6 martie 2011
la targ...
Povestile mele pictate, in prima zi de targ.
Fotografia e realizata de Andra si e descarcata de pe www.ilovehandmade.ro unde puteti gasi mai multe imagini.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)