miercuri, 30 noiembrie 2011

Targul de Mos Nicolae

marți, 8 noiembrie 2011

Poarta spre nicaieri

Curiosii care treceau de poarta se trezeau, brusc, in mijlocul lui nicaieri. Si pentru ca intotdeauna trebuie sa te afli undeva, a te afla in mijlocul lui nicaieri poate fi foarte interesant. In mijlocul lui nicaieri esti singur, doar cu gandurile tale. Poate nu e nimic neobisnuit in a fi singur cu gandurile tale, doar ca, in mijlocul lui nicaieri nu poti fugi de ele nicaieri.
Asa ca pentru fiecare dintre cei care veneau inapoi pe poarta, mijlocul lui nicaieri arata altfel....

Poarta spre nicaieri

Lemn si metal
Dim.aprox. 22x12 cm


marți, 1 noiembrie 2011

Targ de noiembrie (2)

Mosii de toamna, se incheie socotelile de peste vara, se dau inapoi datoriile si se bea adalmasu',la targ...
Muzeul Taranului
4-6 noiembrie 2011

Targ de noiembrie

miercuri, 12 octombrie 2011

Declaratie ....de venit

Declaratie de venit si de...plecat

Cum am venit....asa m-am dus...

Semnat:
Timpul

Colier statement (declaratie)
Piele, accesorii alamite, ceas



luni, 10 octombrie 2011

Targ cu dichis!



Invitaţie la boierească trataţie
“Scumpe doamne şi domnițe şi dumneavoastră prea cinstiţi boieri… Să se afle în tot neamul !
Din porunca Magazinului Boieresc şi a Trufei Românești punem la cale o întâlnire de negoţ din 14 până-n 16 ale lui Brumărel la “ Târgul de toamnă cu dichis “ la care-i musai să ne vedem.
Vă poftim să vă întâlniţi cu târgoveţii la Muzeul Naţional al Ţăranului Roman – Kiseleff 3 - cât îi ziulica de lungă, dis de dimineaţă de la 9, până pe-nserat la ceasurile 7.
D’apoi să vă tocmiţi cu cei mai aleşi meşteri ce aduc lucrături de mână pentru cochetele domniţe şi să desfaceţi larg punga pentru podoabe şi alte farafastâcuri femeiești, iar pentru prunci, bun câştig veţi afla aci, că aducem şerbeturi şi dulcețuri fine, brânzoaice şi ciocolată.
Veniţi aşadar la “ Târgul de toamnă cu dichis “ ca să vedeţi comedii şi marionete, jocuri şi jucării ca la Moşi, iar dacă junii cavaleri vor adăsta la o marghilomană, coniţele vor avea răgaz pentru cele cântari de le-am pregătit.
Mezelicuri, cafea veritabilă şi bragă, zacuşti şi murături, beuturi fine, pere parfumate si gutui, mere în pârg, câte şi mai câte din cele ce fac cinste oricărei cămări domneşti, toate le vor afla gospodinele la târg; dantele şi borangicuri pentru pruncii boiereşti, batiste cu monograme, numai lucruri alese pentru obrazele subţiri ale domniilor voastre.
Va fi mustărie cu pastramă, mamăliga şi mujdei, ca să se desfete tot poporul.
Veniţi la Târgul cu dichis
Să vedeti tot ce v-am zis !
Si oţi petrece boiereşte
Vreo trei zile ca-n poveste!”

joi, 22 septembrie 2011

Targuri de octombrie (I)

joi, 8 septembrie 2011

Cumparaturi in prag de toamna!

vineri, 26 august 2011

Targ la Gradina Icoanei


duminică, 14 august 2011

Razboiul mastilor

E criza.... De masti! Asta se vede dupa pretul lor. Cele cu tehnologie noua sunt cele mai cautate si care se epuizeaza primele. Se lipesc atat de bine de purtator, sunt atat de confortabile incat devin, in scurt timp, propria lui persoana! Apoi, pentru se asimileaza asa de bine, e necesara o alta masca... Mai noua, mai potrivita, mai in trend....Si uite cum apare criza! Nu va uitati asa! Nici nu stiti cu cine va contraziceti! Nici eu nu stiu cu cine!


Razboiul mastilor

Acuarela pe lemn, lacuita cu aplicatii din rasina.
Dim aprox.32x15cm
Pret 95 lei

miercuri, 10 august 2011

Atractie irezistibila

" Simt... Atractia este irezistibila! Parca nimic nu-mi poate sta in cale! Nimic nu ma poate opri! Simt..."

Pleosc! Si magnetul se lipi de frigider!

Magneti

Colaj pe pluta
Dim. aprox.4x10cm
Pret 6 lei/buc

Dupa Sighisoara

Fain oras Sighisoara! Cea medievala desigur.... Si nici festivalul nu a fost de lepadat. Doar cu piesa Merlin am cam avut oaresce nelamuriri. Merlin - piesa de teatru de mesaj, lumini si culoare. Acum... mesajul nu l-am prea inteles ca urlau actorii unul la altul, ....ca niste adevarati eroi medievali (oare?! Ca faringoseptul a aparut mai tarziu....). Si eram si cam departe... Si pentru ca nu l-am inteles in prima seara, s-a mai repetat piesa si in a doua seara, si in a treia si...tot asa pana in seara a cincea, cand, pentru ca nu au reusit sa-l omoare pe ala rau, s-a dat retragerea cu torte!
Una pesta alta, a fost frumos! Am ramas cu pofta de ciocolata de casa, dupa ce am testat cateva variante comercializate la tarabe, asa ca, odata ce am ajuns acasa, mi-am facut o tava mare de ciocolata, cu lapte praf, cacao adevarata si unt, ca pe vremuri, sa-mi treaca de nostalgie!

Si dupa Sighisoara a urmat Greenfair si apoi om mai vedea....

duminică, 17 iulie 2011

Patronul armelor


Lupta cu balaurul

Acuarela pe lemn, lacuita
Dim aprox.20x7cm

marți, 12 iulie 2011

Targuri de vara

Daca va topiti de caldura in Parisul cel mititel si tupilat pe malurile Dambovitei si inca nu ati plecat in vacanta, la acest sfarsit de saptamana, va puteti simti ca in concediu la targurile de handmade.

Targ I Love Handmade la Palatul Sutu





Targ Fete de Provence- la Muzeuul Taranului Roman.


Provence in sarbatoare – Muzeul National al Taranului Roman 15 – 17 iulie







Piata provensala – delicatese, dulciuri si bauturi fine,
Handmade – soare si aroma de lavanda in moda verii, atelier de hartie manuala,
Antique, vintage, ceramica traditionala, carte franceza, jocuri si jucarii,
Atelier de pictura si desen : « Cautandu-l pe Cezanne », lavanda, maslini, leandri si floarea soarelui,
Jazz Manouche, muzica provensala, teatru si film francez,
PETANQUE – concurs….

Intrarea libera
Program Vineri 16 - 18
Sambata 9 - 18
Duminica 9 - 18

Sa regasim un crampei din Franta in inima Micului Paris !

luni, 4 iulie 2011

Pictura pe lemn (6)

Dormind

Acuarela pe lemn, lacuita,
Dim aprox.13x15cm


Targ Greenfair

luni, 30 mai 2011

Straluciri de sidef

Set din sarma argintata, sidef, perle de cultura si ochi de pisica - bratara, cercei libelula si brosa

duminică, 29 mai 2011

Pictura pe lemn (5)

Inger

Acuarela pe lemn, lacuita
Dimensiuni aprox.1ox18cm




Arhanghel cu balanta

Acuarela pe lemn, lacuita
Dim. aprox.7x22cm


luni, 23 mai 2011

Targ la Muzeul Taranului


Targul Boierului

LOCUL DE DESFASURARE: unde altundeva decat la cativa pasi de Piata Victoriei, in ambianta Muzeului National al Taranului Roman ( Kiseleff 3 )

PERIOADA: 27 – 29 ale lui florar ( mai … )

PARTICIPANTI: asa cum ii sta bine oricarui targ, fi-vor cei mai alesi mesteri populari, dar si alese lucraturi de mana pentru cochetele domnite.
Cei mici – si nu numai – se vor putea dedulci cu serbeturi si dulceturi fine, turta dulce, ciocolata si inghetata. Asta daca se vor putea rupe de langa jocuri si jucarii, sau de langa marionetele de pe scena.
Cand nu va fi teatru pentru cei mici, domnisoarele si conasii vor putea deprinde primii pasi de vals de la profesori incercati. In restul timpului, café-concert sau cantece de odinioara.
Pentru doamne flori, iar pentru domni, daca nu vor dori mezelicuri fine, vor putea adasta la un pahar de vorba ori la o pipa ( sau poate narghilea, dupa plaisir ).
Hainele si masinile de epoca vor ramane in amintirea peliculei fotografice.
Ateliere handmade, monograme pe batiste, vitralii si antique, veritabila cafea armeneasca, Bacania Veche si braga de la “Atletul albanez”, buchete de flori in stil britanic, lucruri fine si pline de dichis.

“ La bulivar, birjar ! “

preluat de pe magazinulboieresc.blogspot.com

Dupa ploaie

Sambata, tunete, fulgere, ropote (de ploaie), ma rog, toata dotarea si...n-a venit!
Duminica, lehametiseala mare, asa ca doar un dus usurel! Ei! Data viitoare cand o mai fi anuntat nu-l mai asteapata nimeni pe sfasitul ...nu mai stiu cui!

Dar, dupa ploaie, au iesit si ei la plimbare! Melcii! Si dusi au fost!

Melci

Cercei din sarma argintata cu perle.


vineri, 20 mai 2011

Daca-i bal....

Daca-i bal, musai si niscaiva cercei, coliere si (iar?!) bratari!

Cercei din opalit si sarma argintata
Lungime (fara tortita) aprox.3cm




Colier din opalit (la baza gatului) cu pandantiv din sarma argintata si opalit















Bratara din sarma argintata cu opalit

joi, 19 mai 2011

Sfarsitul lumii

Pentru weekend-ul acesta este anuntat sfarsitul lumii. Asa ca va invit sa petreceti evenimentul la Targul ILoveHandmade de la Palatul Sutu!


Inger si pion

Acuarela pe lemn, lacuita, cu aplicatii din lemn
Dim.aprox. 18x7cm

Pret 45 lei

marți, 17 mai 2011

Targ de Sfintii Constantin si Elena

joi, 28 aprilie 2011

Inger cu aripa de imprumut

Pentru ca aripile lui cresteau asa de greu ingerul se hotari sa-si faca singur aripi. Era inainte de Icar...

Inger cu aripa de imprumut

Acuarela pe lemn, lacuita, cu aplicatii metalice.
Dim. aprox.20x9cm
Pret 75lei

De timp liber

Timp liber de aveţi în Saptămână luminată, 30 aprilie si 1 mai 2011,
Sunteti asteptati la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din Parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice - editia a 45-a
Sunteţi aşteptaţi să-l petreceţi cu:
Cu toţii sunteţi aşteptaţi să împodobiţi Armindeniul şi să celebrăm “ziua pelinului”

Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Şi vineri e sărbătoare în ortodoxie, Izvorul Tămăduirii , iar luni este cunoscută în lumea satului ca Paştele Blajinilor.( În Obiceiuri Populare de peste an, Ion Ghinoiu notează “paştele Blajinilor, sărbătoare populară, obicei în ziua de luni după Duminica Tomii. ...Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşi”) .
De 1 mai sunteţi aşteptaţi cu muzică populară maramureşeană. oltenească, moldovenească în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice.
Ce e Arminden?
În ziua de Armindeni (1 mai) se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se mănâncă caş proaspăt se bea pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.
"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)
Marcel Olinescu explica în “Mitologia românească “...încât creştinii în amintirea acestei minuni, au luat obiceiul ca în ziua de 1 mai să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei. Armindenul se lasă înaintea casei, până ce se macină grâul nou şi când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, atunci se taie şi se aprinde cuptorul cu el.”
“Sarbatoarea de Armindeni - in calendarul traditional, prima zi a lunii mai, cunoscuta in popor drept Armindeni, este incarcata de ritualuri, credinte si semnificatii arhaice. Tot in ziua de Armindeni se pun la porti ramurele verzi, care sa atraga belsugul. La poarta fiecarei case sunt asezate ramuri verzi de mesteacan. Aceste ramuri vor fi arse in primul cuptor de paine, pentru ca piinea casei sa fie mereu rumena si gustoasa. Se crede, de pilda, ca daca ziua de Armindeni va fi ploioasa, este un indiciu ca recolta de porumb va fi buna. De aici si zicala ce spune: „De ploua in mai, avem malai”. Armindeni se considera ca este ziua cea mai potrivita pentru recoltarea unor plante medicinale, de pilda a pelinului. Despre planta amara culeasa in acesta zi se crede ca, adaugata in bautura celor foarte amatori de licori bahice, ii va lecui de acest viciu. Calitati terapeutice si chiar de intinerire sint atribuite in popor si picaturilor de roua cu care se obisnuieste ca oamenii sa-si spele fata in dimineata de Armindeni. In calendarul agrar, aceasta este ziua potrivita pentru semanarea pepenilor, castravetilor, fasolelor, iar alte semanaturi nu se fac de Armindeni. Cei care au vii obisnuiesc sa se odihneasca de Armindeni, chiar daca nu este o sarbatoare religioasa, din credinta ca astfel reusesc sa fereasca de grindina culturile”, menţionează Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an.
Luna Mai indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină si piatra. Pe ogoare, în livezi, grădini si podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisăcile dau randament maxim. Sărbătorile populare din luna Mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) şi mai numeroase cu data mobila (Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primăverii.
Numita şi “ziua pelinului” sau “ziua beţivilor”, 1 Mai semnifica în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania, Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Vă aşteptăm să împodobiţi Armindeniul
“Am aflat că Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curaţat de crengi pâna aproapede vârf si împodobit cu flori si spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fata casei, unde se va lasa pâna la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. Am rugat producătorii să ne aducă o ramură verde şi vă aşteptăm să îl împodobim acum la început de primăvară, să ne punem o dorinţă în aceste zile frumoase, când vara e foarte aproape şi celebrăm intrarea în luna FLORAR. Vom folosi această ramură la realizarea pâinii la ţest când va se va realiza noua recoltă de grâu în Scărişoara, judeţul Olt.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.
Vă aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti” în perioada 30 aprilie – 1 mai, ca să vă puneţi o dorinţă şi să împodobiţi Armindeniul. Ramura verde va fi păstrată până la noua recoltă.

marți, 12 aprilie 2011

Vin Floriile.....


Vin Floriile cu targ si targul cu vreme buna!
(tragem nadejde)
Targul de Florii la Palatul Sutu pe 16 si 17 aprilie!

vineri, 25 martie 2011

Ziua Cucului

La cea de a 40-a ediţie a Târgului Naţional al Produselor Tradiţionale de la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice din perioada 25-27 martie va asteapta la:
· Celebrarea Bunei Vestiri - Dezlegare la peşte pentru cei ce au ţinut post, de vineri puteţi alege păstrăv prăjit sau afumat, peşte (crap pescuit de pe braţul Crişan/ scrumbie) la grătar
· Celebrarea Zilei Cucului – „Cucule, pasăre sură!” cu un specialist al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, o lecţie a naturii sâmbătă de la ora 11. Primul cântec al cucului, care corespunde aproximativ cu echinocţiul de primăvara, este marcat in Calendarul popular de Ziua Cucului, 25 martie (Blagoveştenia sau Buna Vestire in Calendarul creştin). După trei luni de cântat neîntrerupt, el se opreşte brusc pe 24 iunie, in perioada solstiţiului de vara.
· A III-a ediţie a Concursului Cel Mai Bun Degustător de Miere - pentru amatori, sâmbăta 12 martie, ora 12.00
· Sâmbătă şi duminică lecţia de biologie – „Dincolo de graţia şi ţinuta delicată minunatul toporaş este un dar al naturii şi un ajutor preţios pentru om” prezentată de doamna biolog Irina Mustea Stanca

· multe produse inedite de post – pâine la test, peşti şi curcani din aluat de pâine de post, prăjituri de post: foi cu bulion umplute cu gem de caise, prăjitura cu morcov, cu praf de cacao
Buna Vestire – despre sărbătoare si obiceiuri româneşti

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe data de 25 martie Buna Vestire sau Blagoveştenia, sărbătoare dedicată Maicii Domnului. Buna Vestire sau popular Blagoveştenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Buna-Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta. Buna-Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului.

Cucul este o apariţie misterioasă în peisajul cotidian (vine si pleacă, prin migraţie, începe şi înceteaza să cânte (25 martie/24 iunie) la date bine precizate în timp). Astfel, cucul a devenit o pasăre-oracol, implicată in destinul oamenilor; prin locul unde stă, când cântă, de câte ori cântă, când este auzit prima oară etc., el prevesteşte norocul, bogaţia, sărăcia, sănătatea, căsătoria. Amintirea funcţiei sale de orologiu calendaristic este păstrată astăzi de numele ceasurilor cu cuc, cunoscute orologii ale timpului diurn.


Iată principale, datini, obiceiuri, traditii si superstiti ale zilei de Bunavestire - Ion Ghinoiu “Obiceiuri populare de peste an”

- Este ziua în care se spune că va cânta pentru prima data cucul, cel care vesteşte lucruri importante in viaţa omului, el fiind perceput ca o pasare cu stramoş mitic, cu puternic substrat erotic şi ce care anunţă venirea primaverii
- Se spune ca cel care aude cântecul cucului, dacă numără de câte ori cânta, va şti câţi ani mai are de trăit.
- Fetele şi băieţii necăsătoriţi, pot întreba cucul în cât timp se vor căsătorii. “Cucule voinicule/ Câţi ani imi vei da/ pan’ m-oi însura (mărita)?” Daca acesta tace, inseamna că va fi repede, dar dacă începe să cânte, trebuie să numeri de câte ori cântă ca să vezi în câţi ani te căsătoreşti
- Este bine să ai in aceasta zi bani in buzunar, să fii îmbracat în haine curate, pentru a te găsi aşa cântatul cucului, căci dacă te prinde cântatul altfel, nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul.
- Nu este bine ca să te prindă cântatul cucului cu stomacul gol şi nici nu este bine să auzi cântecul venind din spate sau din partea ta stanga, căci înseamna că aduce veşti proaste.
- nu ai voie sa te cerţi că este mare păcat, iar cine se cearta în această zi, va avea necazuri tot anul
- pentru ca roadele să fie bogate in livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică
- nu se pun ouă sub closca fiindca puii vor işi cu câte doua capete şi patru picioare
- ouale ouate in ziua de Bunavestire se spune ca nu sunt bune de mâncat
- este bine să se puna sare şi pâine pe pragul uşi, pentru a aduce linişte în casă şi a da hrana îngerilor
- se face foc in livadă ca să se dezmorţească pomii
- se fac focuri mari cu toate lucrurile de prisos adunate de prin case, şi focurile durează pănă în zori.
- casele şi lucrurile sa afumă pentru a alunga blestemele si gândurile negre.
- se topeşte zăpada şi cu apa obţinută se spală pe cap, căci se spune ca vei fi aparat de toate răcelile iar durerile o sa-ţi treacă ca şi luate cu mâna
- daca ziua de Bunavestire este o zi cu ceata, primavara va fi calduroasă.
- se spune ca aşa cum este ziua de Bunavestire, asa va fi şi în ziua de Paşti.
- pescarii nu trebuie sa arunce în această zi mămăliga la peşti, căci vor muri peştii.
- este bine să mânănci peşte ca să fii sănătos şi vioi ca peştele în apă.

Obiceiul din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov pe aleile ASAS

Pentru ca Sărbătoarea Cucilor este un eveniment deosebit in comuna Brăneşti, la acest sfârşit de săptămână, tineri deghizaţi în cuci vor aduce cea mai importantă manifestare artistică populară care transformă Brăneştiul într-un adevărat spectacol popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi cucoaice şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” şi “pentru a avea sănătate ”.

Tradiţia spune că de Buna Vestire este dezlegare la peşte, motiv pentru care vă aşteptăm să fiţi alături de noi, la ASAS să vă bucuraţi de preparate pe baza de peşte în acest sfârşit de săptămână, de vineri 25 martie până duminică, 27 martie.

vineri, 18 martie 2011

File de poveste (2)

- Hai! Cine mai vrea sa cumpere? Avem la oferta orele 3 si 4 dupa amiaza! Poftiti, apropiati-va! Pot fi niste ore foarte placute: un pui de somn, o plimbare prin parc.... Cine mai doreste?..., isi striga vanzatorul de timp oferta.
" Cine m-o fi pus sa iau orele astea! Nu plac nimanui. Trafic aglomerat, sefi nervosi, cozi in magazine... Tie ce-ti pasa!" - il bombani pe Cantaret care dormea dus, in timp ce secundarul, in trecere face sa-i vibreze usor corzile viorii.

Vanzatorul de timp si Cantaretul

Ansamblu din doua piese- acuarela lacuita pe lemn cu aplicatii metalice
Dim aprox. 22x24cm (22x12xm)

duminică, 13 martie 2011

Pictura pe lemn

Inger vestitor

Lemn incrustat - acuarela, lacuita
Dim. aprox. 22cmx18cm


joi, 10 martie 2011

Primavara asta!

Ce iarna frumoasa a fost primavara asta! Pana acum! Acum sa faca bine si sa se dea de trei ori peste cap si sa se transforme in primavara cea frumoasa ca glaciatiunea e programata pe alta data. Si uite si niste coliere si bratari ca sa prinda curaj!

Set colier si bratara din cuart roz si fumuriu



Set colier si bratara din hematit si perle




Set colier si bratara din jad, citrin si perle

duminică, 6 martie 2011

la targ...


Povestile mele pictate, in prima zi de targ.
Fotografia e realizata de Andra si e descarcata de pe www.ilovehandmade.ro unde puteti gasi mai multe imagini.

miercuri, 2 martie 2011

Targ de 8 martie

luni, 28 februarie 2011

Mucenici ca la bunici-targ

Ediţia a XXXVII-a a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti



“Mucenici ca la Bunici”



Pentru ediţia din perioada 5-6 martie 2011 vă asteptă la atelierul gastronomic - "Mucenici ca la Bunici, moldovenesti" - doamna Gabriela Mateiuc din Sat Tocileni, Comuna Stăuceni, Botoşani.



“Coca se face ca la cozonac cu făină, ouă de la ţară de la noi din sat cu lapte, drojdie si se lasă să crească, se modelează coca in doua fitile se împletesc şi se formează un 8. Acestea se pun la dospitor ăa creasăa puţin, după care se coc, se insiropează cu miere şi se pune multă nucă.”, dezvaluie doamna Mateiuc secretul prepararii mucenicilor moldovenşti.



Pentru a fi siguri că veti gusta asemenea bunătati, puteţi face comenzi la adresa email: panmoris1992@yahoo.com. Comenzile vor fi ridicate sâmbată sau duminică din Parcul Acadmeiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice iar pretul este de 3 lei bucata (100g). De asemenea, mucenicii pot fi cumparaţi direct din târg alături de multe alte bunătăţi din toate zonele ţării



Nu trebuie să uităm faptul ca pe 9 martie este ziua bărbaţilor si se vor găsi la targ diverse sortimente de vinuri - albe, rosii, roze



Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41, să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana.



La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de trandafir, zmeură, coacăze, mure, afine şi şerbet, mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din Constanţa. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de „agricultura ecologică” şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.



Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune în stil tradiţional. Dacă încă nu v-am convins, vă invităm să învăţaţi sa faceţi Kurtoş Kolaci, ciocolata de casă sau halviţa.



Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea.

Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti", pe site-ul www.media-link-business.ro şi www.1business.ro

miercuri, 23 februarie 2011

Targ de martisor


Martisoare, martisoare!
Vine primavara! Cine nu crede sa se uite pe fereastra!
De fapt... mai bine in calendar.
Sau si mai bine sa faca o vizita la targul de la Curtea Veche! In 26 si 27 februarie!
Stocul de saniute a fost dat retur (din prea mult zel!) asa ca au mai ramas doar... MARTISOARE, MARTISOARE!

Cel mai lung snur de martisor-Targ



Cel mai lung şnur ţărănesc la târgul din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Pentru 2 zile cel mai vechi mărţişor din BUCUREŞTI oaspete la Agronomie
Mesaje de primăvară pentru cei dragi puteţi alege de la peste 30 de creatori, meşteri populari
Preparate româneşti naturale din carne, lapte, dulciuri, legume si fructe la unicul târg săptămânal din Bucureşti


In perioada 26-27 februarie 2011 vă invitam la o ediţie specială dedicată Mărţişorului, o armonie a creaţiei ancestrale din moşi strămoşi din toate zonele ţării, la ASAS. Aici, meşterii creatori ne vor uimi cu măiestrirea lor iar dumneavoastră, cei care ne veţi trece pragul la acest sfârşit de săptămâna veţi putea alege pentru soţii, iubite, prietene sau copii cele mai simbolice mesaje de iubire de la cei peste 30 de creatori populari.

Fiecare ediţie a târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole are o temă şi de data aceasta vă invităm la vestirea primăverii - SIMFONIA Mărţişorului.

Ce spune tradiţia populară despre Mărţişor

“Mărţişor –denumire populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicat zeului Mars şi planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramureş,centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei). După unele tradiţii mărţişorul, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Întrucât mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, zeiţă maternă, lunară şi echinocţială, care poate afirma cu certitudine autonomia şi vechimea multimilenară a obiceiului. De la români şi aromâni obiceiul mărţişorului a fost preluat şi alte popoare din centrul şi sud-estul Europei. La început, după cum am aflat din legenda Babei Dochia era un fir de lână alb şi unul negru şi se făceau cadou în ziua din luna martie,la sf. sec al XIX-lea mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi fără deosebite de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie. Mărţişor de care se agăţa o monedă metalică de argint sau uneori, de aur şi era prins la mănă sau la gât. El era scos, în raport de zona etnografică la o anumită sărbătoare a primăverii (Mucenici, Florii, Paşti, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar,trandafir, păducel, vişin, zarzăr, cireş etc.) şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea ca purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi” ne precizează Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an”.

Legenda flăcăului ce a salvat Soarele

Aşa cum încep toate legendele a fost odată ca niciodată când Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia să coboare pe pământ, şi unde un dragon l-a urmărit şi la aruncat în beci. Păsările nu mai cântau şi glasuri de copii nu se mai auzeau. Până când un tânăr curajos a decis să coboare în beci si să salveze Soarele şi după o călătorie ce a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. La sfârşitul ultimului anotimp a găsit castelul unde era întemniţat Soarele şi s-a luptat cu dragonul până l-a învins, eliberând Soarele făcând pe toată lumea fericită, natura a reînviat, oamenii au început sa zâmbească din nou, iar flăcăul nu a mai văzut primăvara venind. Slăbit şi rănit, zăpada se topea, flori albe ghiocei, mesagerii primăverii răsăreau, iar stropi de sânge s-a scurs pe zăpada imaculată, de atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi unul roşu. De aici la începutul lunii martie, bărbaţii, oferă mărţişor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos, simbolul bravului tânăr ce a eliberat Soarele. Albul simbolizează puritate, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara.

Primele dovezi în arheologie

În multe săpături arheologice din România se spune că s-au găsit mărţişoare cu o vechime de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rău vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi purtate la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica înţelepciunii bărbatului. Astfel şnurul reprezintă permanenta mişcare a materiei, schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi negru au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nunta şi înmormântare.

„Mărţisor este pe de o parte obiectul(şnurul alb, roşu plus figurina), pe de alta este denumirea populară a lunii martie.
Iniţial mărţişorul era un şnur împletit dintr-un fir alb (albul zăpezii, puritatea)şi unul roşu (căldura solară), mai târziu la acesta s-a ataşat o monedă( perforată, argint sau aur, prin care se petrecea şnurul)-ce simboliza matricea feminină - toate elementele(şnurul, moneda), trimiţând la ideea de revigorarea naturii, fiinţei umane în fiecare primăvară, de fertilitate.
La început mărţisoarele se ofereau de cei mari copiilor(fete, băieţi), în dimineaţa zilei de 1 martie , la răsăritul soarelui, se purtau 9 zile după care de regulă se atârnau de crengile pomilor fructiferi pentru a stimula rodirea acestora în anul respectiv. Fetele care primeau şnurul alb-roşu cu o monedă, se spune că puteau să-şi cumpere caş primăvara şi consumându-l vor avea faţa albă toată vara (să nu fie arse de soare). Altele aruncau mărţisoarele spre soare, închinându-le soarelui, spre a invoca bunăvoinţa acestuia să nu le ardă faţa(Sfinte soare!, Sfinte Soare,!Îţi dăruiesc mărţişoare! Eu îţi dau negreţele, Tu îmi dai albeţele!) .
În mediul orăşenesc banul iniţial a fost înlocuit cu diferite figurine miniaturale, unele cu valoare simbolică, buburuza, trifoiul cu 4 foi, cifre, fluturele, coşarul, balanţa, inimioară, ghiocelul, diferite alte flori, sacsia cu flori(valoare apotropaică)etc. şi mărţişorul este în general aşteptat de fete din partea simpatizanţilor.

”Bucureştenii care doresc să ofere persoanelor dragi un mărţişor autentic, românesc au de unde alege, de la mărţişoare de diferite forme şi dimensiuni, până la felicitări realizate manual. De la coşuleţe cu flori, la mărţişoare care pot fi purtate la gât sau în piept, vizitatorii târgului pot alege cadouri tradiţionale, pentru a întâmpina primăvara în stilul popular. Zeci de mărţişoare cu mesaje şi simboluri vă aşteaptă în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole, realizate într-o gamă cromatică variată, predominante fiind roşul, galbenul, verdele. Şnurul de mărţişor îl veţi găsi si la preparatele din toate zonele ţării, vin să vestească primăvară şi să ne dea energie pentru luna Mărţişor” vă face invitaţia Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.

Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41 să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana.

La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de trandafir, zmeură, coacăze, mure, afine şi şerbet, mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din Constanţa. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de „agricultura ecologică” şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.

Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune şi să petreceri sărbători în stil tradiţional. Dacă încă nu v-am convins, vă invităm să învăţaţi sa faceţi Kurtoş Kolaci, ciocolata de casă sau halviţa. Va aşteptăm în fiecare sâmbătă şi duminică la o lecţie deschisă pentru cunoaştere, o lecţie tematică pentru pregătirea didactică.


Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea. De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaţi sa ne deseneze "cum vad ei târgul", iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, despre pomicultura sau despre creşterea animalelor.

sâmbătă, 19 februarie 2011

Folclor (2)

Folclor- Studiu....de dragobete(2)

Cazul1:
Frumoasa vecina noastra,
Scoate capul pe fereastra.
Sa vad chip frumos,
Drag si luminos

Au! inima mea...

Ei, de la versul asta bagam de seama cum incidenta bolilor de inima creste brusc si ne plaseaza pe un loc fruntas.
Se recomanda ceaiul de paducel si o vizita la medic, unde:
"Ce-ai vazut, Ionel la Marioara,
De ti-a pus pe flacari inimioara?"

...dupa un examen medical amanuntit se constata ca o mai slaba vedere poate avea efecte benefice asupra sanatatii inimii!

Cazul 2:
Cine bate seara la fereastra mea?
Eu sunt draga, Marioara, nu te speria!

Cine bate seara, la oblonul meu?
Eu sunt, draga Marioara, eu, Ionel al tau!

Si uite asa au disparut obloanele si au aparut termopanele, de poti sa bati in ele pana ti se uraste.
Dar si Fat-frumos a schimbat tactica! Deci:
Ti-am dat beep.
Ca sunt voinic!
Si sa stii
Nu-ti cer nimic!

Si l-a inghitit balaurul!
Iar Fat- frumos, din burta balaurului, zise:"Pai, asa ne fu vorba, mai balaure?" Atunci balaurul, cuprins de remuscari, il dadu afara, de doua ori mai frumos si mai voinic ca inainte. Ba inca il si ridica sa ajunga pana la fereasta Cosanzenei.
Si de aici, timpul s-a oprit....

Ceas de poveste

Ansamblu ceas si acuarela pe lemn, lacuita.
Dim aprox.25x20cm


sâmbătă, 12 februarie 2011

Folclor ...

Folclor... Studiu de caz....

1.Marie si Marioara
Ia un par de ma omoara!
Parul sa fie de soc
Sa nu ma omori de tot

Care-va-sa-zica: omara-ma, tu, da' nu asa...oricum.Ca ma paste curiozitatea sa experimentez un NDE da' imi lasai curajul acasa. Si daca n-o iesi din prima, macar pun si eu de un concediu medical. Si o sa stam ,Marie, amandoi sub supraveghere: eu la domicil'(c-asa-i la medical acusi), tu, la racoare pentru tentativa!
Aferim, baiete, ca viteaz mai esti!

2. De-o vrea mandra de n-o vrea,
Deseara ma duc la ea!
Obosit si plin de apa,
Ma duc la ea ca mi-e draga!

Asta e cu traditie si recidiva. Ca a mai fost un caz, unu'...Lapusneanu... care o tinea una si buna ca: daca nu ma vreti, eu va vreau.
Doamna soata sa, n-a inteles prea bine ce a vrut sa spuna.... Si pe atunci nu erau nici dusuri... Asa ca i-a facut o supa condimentata cu putina soricioaica.
Sau de la vin i s-a tras?
Ce mai conteaza! Inca o dusca!

Ce vremuri! Ce apucaturi!

Chelarul beciului
(Nota: Chelarul vine de la chei nu de la aceea ca beciul ramane cam "chel de vin" dupa vizita)
Acuarela pe lemn, lacuita
Dim. aprox. 22x15


duminică, 2 ianuarie 2011

De Anul Nou

Boc! Boc! Boc! -bate cineva la usa.
"Cin' sa fie? Cin' sa fie? Criza sau Anul Nou?"
Pitesc prajiturelele, dosesc fripturica, ma inarmez cu o sticla de vin pe post de toroipan. Deschid usa.
Iiiiii! Anul Nou!
Scot prajiturelele, urechez catelul ca a mancat fripturica si ...
Laaaa muuuulti aaaani! ( nu, nu s-a schimbat ortografia, s-ar putea sa fie de la sfatul ala cu doi litri de lichide pe zi (da' pe noapte?))