De timp liber

Timp liber de aveţi în Saptămână luminată, 30 aprilie si 1 mai 2011,
Sunteti asteptati la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din Parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice - editia a 45-a
Sunteţi aşteptaţi să-l petreceţi cu:
Cu toţii sunteţi aşteptaţi să împodobiţi Armindeniul şi să celebrăm “ziua pelinului”

Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Şi vineri e sărbătoare în ortodoxie, Izvorul Tămăduirii , iar luni este cunoscută în lumea satului ca Paştele Blajinilor.( În Obiceiuri Populare de peste an, Ion Ghinoiu notează “paştele Blajinilor, sărbătoare populară, obicei în ziua de luni după Duminica Tomii. ...Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşi”) .
De 1 mai sunteţi aşteptaţi cu muzică populară maramureşeană. oltenească, moldovenească în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice.
Ce e Arminden?
În ziua de Armindeni (1 mai) se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se mănâncă caş proaspăt se bea pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.
"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)
Marcel Olinescu explica în “Mitologia românească “...încât creştinii în amintirea acestei minuni, au luat obiceiul ca în ziua de 1 mai să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei. Armindenul se lasă înaintea casei, până ce se macină grâul nou şi când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, atunci se taie şi se aprinde cuptorul cu el.”
“Sarbatoarea de Armindeni - in calendarul traditional, prima zi a lunii mai, cunoscuta in popor drept Armindeni, este incarcata de ritualuri, credinte si semnificatii arhaice. Tot in ziua de Armindeni se pun la porti ramurele verzi, care sa atraga belsugul. La poarta fiecarei case sunt asezate ramuri verzi de mesteacan. Aceste ramuri vor fi arse in primul cuptor de paine, pentru ca piinea casei sa fie mereu rumena si gustoasa. Se crede, de pilda, ca daca ziua de Armindeni va fi ploioasa, este un indiciu ca recolta de porumb va fi buna. De aici si zicala ce spune: „De ploua in mai, avem malai”. Armindeni se considera ca este ziua cea mai potrivita pentru recoltarea unor plante medicinale, de pilda a pelinului. Despre planta amara culeasa in acesta zi se crede ca, adaugata in bautura celor foarte amatori de licori bahice, ii va lecui de acest viciu. Calitati terapeutice si chiar de intinerire sint atribuite in popor si picaturilor de roua cu care se obisnuieste ca oamenii sa-si spele fata in dimineata de Armindeni. In calendarul agrar, aceasta este ziua potrivita pentru semanarea pepenilor, castravetilor, fasolelor, iar alte semanaturi nu se fac de Armindeni. Cei care au vii obisnuiesc sa se odihneasca de Armindeni, chiar daca nu este o sarbatoare religioasa, din credinta ca astfel reusesc sa fereasca de grindina culturile”, menţionează Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an.
Luna Mai indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină si piatra. Pe ogoare, în livezi, grădini si podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisăcile dau randament maxim. Sărbătorile populare din luna Mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) şi mai numeroase cu data mobila (Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primăverii.
Numita şi “ziua pelinului” sau “ziua beţivilor”, 1 Mai semnifica în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania, Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Vă aşteptăm să împodobiţi Armindeniul
“Am aflat că Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curaţat de crengi pâna aproapede vârf si împodobit cu flori si spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fata casei, unde se va lasa pâna la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. Am rugat producătorii să ne aducă o ramură verde şi vă aşteptăm să îl împodobim acum la început de primăvară, să ne punem o dorinţă în aceste zile frumoase, când vara e foarte aproape şi celebrăm intrarea în luna FLORAR. Vom folosi această ramură la realizarea pâinii la ţest când va se va realiza noua recoltă de grâu în Scărişoara, judeţul Olt.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.
Vă aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti” în perioada 30 aprilie – 1 mai, ca să vă puneţi o dorinţă şi să împodobiţi Armindeniul. Ramura verde va fi păstrată până la noua recoltă.